Pactul Ribbentrop-Molotov a tăiat Vicovul în două: oamenii au rămas în România, pământurile le-au trecut la ruşi. Când ministrul de Externe al celui de-al Treilea Reich, Joachim von Ribbentrop, şi omologul său sovietic Vyaceslav Molotov au bătut palma pe 23 august 1939, destinul oamenilor din Vicovu de Sus a fost pecetluit. Armata rusă a ocupat în iunie 1940 Bucovina de Nord şi Basarabia, iar noua graniţă a României a fost trasată prin bătătura lor. În România au rămas oamenii şi casele lor, la ruşi au rămas pământul şi pădurea. Două decenii mai târziu, tot la ei s-a oprit şi graniţa colectivizării. Vicovu de Sus a fost ultimul sat din Bucovina forţat să intre în sistemul cooperatist.
Vicovu de Sus a cunoscut un ritm de creştere economică în ultimul timp în care s-au dezvoltat numeroase IMM-uri având ca activitate de bază industria uşoară (producerea de încălţăminte) şi prelucrarea lemnului. În prezent în oraşul Vicovu de Sus îşi desfăşoară activitatea peste 144 de societăţii comerciale, din care 51 de societăţii comerciale în Bivolarie, aducând prosperitate locuitorilor zonei.
Industria de încălţăminte practic a urbanizat Vicovul de Sus. Oraşul Vicovu de Sus este una din cele mai dezvoltate localităti din Bucovina. Proiecte pentru urbanizarea localităţii au existat şi înainte şi după 1989, în prezent îndeplinind indicatorii minimali statuaţi de legea 351/2001. Apa potabilă este captată şi direcţionată către 40 de cişmele stradale, se lucrează la canalizare şi la racordarea la reţeaua naţională de gaz metan. Totodată, oraşul are staţie de clorinare şi telefonie fixă digitală.